| Sistem | |
| Putere nominala sistem | 5760W |
| Cantitatea medie de energie electrica produsa anual | 7358KWh/an |
| Consum mediu zilnic | 9.2kWh/zi |
| Autonomie | 3zile |
| Suprafata totala panouri | 45.95mp |
| Greutate totala panouri | 558kg |
| Panou fotovoltaic | |
| Tip panou | monocristalin |
| Numar de panouri | 36 |
| Putere nominala panou | 160W |
| Dimensiuni | 1580X808X45mm |
| Tensiune Circuit Deschis | 43.13V |
| Tensiune maxima | 34.5V |
| Curent de scurt circuit | 5.01A |
| Curent maxim | 4.64A |
| Greutate | 15.5Kg |
| Controller | |
| Tip controller | MPPT |
| Caracteristici electrice | 140V-70A |
| Energie stocata in acumulatori | |
| Acumulatori | 12V-200Ah x 20 |
| Capacitatea de stocare a energiei in acumulatori | 23kW |
| Invertor | |
| Putere nominala la iesire | 5000W |
| Tensiunea nominala la iesire | 110/120/220/230/240 VAC |
| Suport panouri - parcare auto | |
| Loc de instalare | pe sol |
| Inaltime suport | 3m |
| Rezistenta la vant | 150km/h |
| Rezistenta la zapada | 1.4kN/mp |
| Dimensiune suport | 7.27x6.32m |
| Cabinet pentru acumulatori | |
| Dimensiuni | 1200x1000x300mm |
| Numar | 2 |
Friday, September 10, 2010
Parcare Fotovoltaica
Saturday, July 17, 2010
Romania a consumat 20% energie regenerabila in 2008 - Green Report
 Antena 3 | Romania a consumat 20% energie regenerabila in 2008 Green Report Romania se numara astfel printre tarile cu cea mai mare dezvoltare a surselor de energie regenerabila, cu o crestere de la 17,5% pana la 20,4% in intervalul ... Romania ocupa locul al 6-lea in UE dupa ponderea energiei din resurse ...DailyBusiness.ro all 16 news articles » |
Saturday, July 10, 2010
Avem o nouă lege a energiei regenerabile. Cum o aplicăm?
Directiva europeană privind promovarea resurselor regenerabile de energie stabileşte o ţintă de 20% pentru ponderea energiei nepoluante în consumul total de electricitate din anul 2020 la nivel comunitar. România şi-a luat însă angajamentul de a ajunge la o pondere de 24%. Aceasta în condiţiile în care, în 2005, hidrocentralele şi biomasa folosită în mediul rural produceau deja energie nepoluantă care înseamna 17% din consum.
Prin legislaţia elaborată atunci, producătorii de energie regenerabilă primesc câte un certificat verde pentru fiecare MWh livrat în reţea, certificate pe care le pot valorifica pe o piaţă specializată. În acelaşi timp, furnizorii sunt obligaţi să cumpere un anumit număr de certificate, proporţional cu energia comercializată.
Mai multe certificate verzi
Însă, de atunci, s-au construit doar câteva turbine eoliene şi hidrocentrale mici. Astfel că România a schimbat legislaţia care încuraja investiţiile în acest domeniu, acordând mai multe certificate verzi producătorilor prin Legea 220 din 2008, act normativ care nu a putut fi aplicat din lipsa avizului Comisiei Europene.
La mijlocul lunii iunie, parlamentarii au aprobat modificarea legii, clarificând anumite aspecte care au făcut imposibilă aplicarea ei până acum şi, totodată, majorând numărul certificatelor pe care le primesc investitorii.
Astfel, producătorii de energie eoliană primesc două certificate verzi până în 2017 şi unul din 2018 pentru fiecare MWh livrat în reţea. Pentru energia electrică produsă în microhidrocentralele noi, producătorii au dreptul la trei certificate pentru fiecare MWh, două certificate dacă microhidrocentralele sunt retehnologizate şi un astfel de document pentru 2 MWh, dacă centralele nu au fost modernizate.
Pentru producerea de energie din biomasă, biogaz şi sursă geotermală se acordă trei certificate. Cele mai multe astfel de documente, respectiv şase, vor primi producătorii de energie electrică solară (energie fotovoltaică), întrucât investiţiile în acest fel de centrale sunt foarte mari.
Noul act normativ stabileşte şi faptul că furnizorii trebuie să achiziţioneze certificate verzi echivalent cu 8,3% din energia comercializată în acest an, urmând ca ponderea să crească la 20% în 2020. Un certificat verde se va putea tranzacţiona la o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro.
Legislaţie atractivă
„Legislaţia pe care a pregătit-o România este una dintre cele mai avansate şi atractive din Europa”, a declarat pentru „Adevărul” Carmen Neagu, director general pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova al GE Energy.
Într-adevăr, luând doar exemplul eolienelor, preţul obţinut de producători pentru un MWh va fi triplu faţă de energia tradiţională, întrucât, la preţul propriu-zis al energiei, de circa 35 de euro, se adaugă valoarea celor două certificate verzi.
Însă şi costurile instalării unui MW eolian sunt duble faţă de o centrală clasică, ajungând la 1,6-1,8 milioane de euro. Dacă vorbim de energia fotovoltaică, preţul acesteia creşte chiar de şapte ori faţă de energia clasică, însă şi costurile instalării unui astfel de echipament sunt pe măsură.
Cine plăteşte toate aceste stimulente? Toţi consumatorii din România, inclusiv populaţia.
Potrivit calculelor „Adevărul”, în momentul în care vor fi instalate capacităţi eoliene de 4.000 de MW, cât este capacitatea de preluare a actualului sistem energetic naţional, suma necesară pentru acordarea stimulentelor pentru producători va depăşi 700 de milioane de euro pe an, în cazul în care certificatele vor fi tranzacţionate la valoarea lor maximă.
Astfel că fiecare din cei 8,5 milioane de consumatori de energie din România vor contribui la susţinerea eolienelor cu 80 de euro anual, prin preţul final al energiei.
Şase miliarde de euro din vânt
Printre companiile mari care au proiecte avansate în România se numără CEZ, Iberdrola, Enel, Energias de Portugal şi Petrom, investiţiile acestora însumând aproape patru miliarde de euro. Anul acesta se aşteaptă punerea în funcţiune a unor capacităţi eoliene cu puteri între 400 şi 600 de MW.
România va deveni principalul actor din Europa de Sud-Est în domeniul energiei eoliene, în următorii trei ani, când vor fi instalate capacităţi cuprinse între 1.800 şi 3.300 MW, a declarat Ionel David, reprezentant al Asociaţiei Române pentru Energia Eoliană (AREE).
Costul estimat pentru instalarea unui MW eolian este cuprins între 1,6 şi 1,8 milioane de euro, ceea ce înseamnă că proiectele eoliene pe care le estimează Asociaţia pot necesita investiţii între trei şi şase miliarde de euro. „Vor fi create aproximativ 5.000 de locuri de muncă”, a spus la rândul său Dana Duică, director executiv al AREE.
Oricine poate produce energie verde
Noua lege oferă şi posibilitatea persoanelor fizice de a beneficia de această schemă de sprijin, nu doar firmelor. Academicianul Ionuţ Purica, expert în domeniu, vede în acest lucru o compensare a faptului că toţi va trebui să susţinem energia verde.
„Orice persoană are posibilitatea, prin această lege, să producă energie şi să beneficieze de certificate verzi”, a explicat Purica.
Chiar şi aşa, procesul de realizare a unei astfel de investiţii este greoi, fiind necesare 47 de aprobări de la peste 20 de instituţii în cazul eolienelor. „Întregul lanţ de avizare durează foarte mult, chiar şi 18 luni. Pot trece trei ani până la finalizarea proiectului”, a declarat, pentru „Adevărul”, Dana Duică.
Sursa: Adevarul
Tuesday, June 15, 2010
Un proiect european reinvie interesul copiilor cehi pentru tehnologie
Wednesday, June 9, 2010
Energia regenerabila, sursa de noi locuri de munca
Energia regenerabila ar putea duce la crearea a 8,5 milioane de locuri de munca in urmatorii 20 de ani in cazul in care guvernele ar renunta sa mai acorde subventii pentru combustibilii fosili, se arata intr-un raport al organizatiei neguvernamentale Greenpeace.
"Investirea in locuri de munca si nu in combustibilii fosili murdari si periculosi nu numai ca ar intensifica dezvoltarea economica, ci ar preveni o schimbare catastrofala a climei", a precizat raportul, realizat in colaborare cu Consiliul European al Energiei Regenerabile (EREC).
Piata anuala a tehnologiilor legate de energia regenerabila ar putea creste, de la 100 de miliarde de dolari in prezent, la peste 600 de miliarde in 2030, a estimat Greenpeace in raportul sau, citat de AFP.
In prezent, in sectorul energiei regenerabile exista aproximativ doua milioane de angajati.
Raportul Greenpeace s-a bazat pe un scenariu care prognozeaza reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 80% pana in 2050 fata de nivelul acestora din 1990, astfel ca, in acea perioada, 95% din energia electrica produsa ar fi regenerabila.
Totusi, chiar daca acest scenariu este ambitios, multe tari poluante nu s-au aratat dispuse sa isi fixeze astfel de obiective, a regretat Sven Teske, coautor al raportului si inalt responsabil cu sectorul energiei in cadrul Greenpeace.
Uniunea Europeana si-a asumat angajamentul de a-si reduce emisiile cu 20% pana in 2020 fata de nivelul din 1990, in timp ce presedintele american Barack Obama isi doreste ca emisiile tarii sale sa se diminueze cu 17% fata de nivelul lor din 2005.
Sursa: Intact News
via Ecomagazin
Casa Verde, relansata la sfarsitul lunii iunie
Fiecare persoana fizica va beneficia de subventii fixe intre trei mii si opt mii de lei si va putea apela la orice firma si nu doar la cele autorizate, ca pana acum.
Directorul general al firmei Star Dome, Florin Dobrescu (audio) spune la RFI ca modificarile aduse programului il fac mai realist.
"Din punctul meu de vedere, in acest moment, avand in vedere ca este un buget mai mic, o schita mai realista, un nivel mai mare de transparenta, niste reguli mai clare, o procedura mai simpla, deci chiar daca programul in sine este mai modest, cel putin are o sansa minima de succes", crede Florin Dobrescu.
Articol complet pe RFI
Source: EurActiv
Raport Europuls: 2010 este un an important pentru dezvoltarea regiunii Marii Negre ca centru energetic al UE
Europarlamentarul Traian Ungureanu a declarat, in cadrul conferintei, ca din pacate, "Marea Neagra nu este vizibila de la Bruxelles". De asemenea, a mai spus ca "nu ne putem baza pe ruta clasica ruso-ucraineana care si-a dovedit fragilitatea".
Sansa Romaniei de a deveni un centru energetic regional va putea fi valorificata numai printr-o strategie sustinuta de diversificare a surselor si rutelor de gaz precum si intarirea parteneriatelor cu tarile vecine, a afirmat, la randul sau, Adina Crisan,reprezentant Europuls.Insa, expertul Comisiei Europene, Samuele Furfari, a atras atentia reprezentantilor din Romania sustine ca se doresc doi competitori puternici pentru rolul de centru energetic regional, si anume Italia si Albania.
Reprezentantul Federatiei Ruse, Maxim Buyakevich a declarat ca Rusia nu este un competitor ci un partner pentru Uniunea Europena. Totusi, el a declarat ca in ceea ce priveste finalitatea proiectelor energetice actuale: "piata va fi cea care va decide".Source: EurActiv
Tuesday, May 18, 2010
"Detectivii Curăţeniei"
Ne chinuim să le lăsăm moştenire copiilor noştri mai ales lucruri materiale: un acoperiş deasupra capului, o maşină sau un cont în bancă. Niciodată nu ne gândim la aerul pe care ei îl vor respira o viaţă, la pământul pe care-l calcă sau la apa pe care o beau. Ne străduim să lăsăm în urma noastră averi, fără să ne gândim că, după noi, rămân doar oraşe pline de mizerie, munţi fără păduri, râuri poluate şi pline de PET-uri.
Saturday, May 15, 2010
Made in India. Casca de bicicleta cu energie solara
Tuesday, May 11, 2010
Proiect de mare anvergură - un parc fotovoltaic la Gura Ialomiţei
Ialomiţa va avea in cel mai scurt timp solar fotovoltaic, ce va asigura energia electrica pentru mai multe institutii publice judetene. Dupa implementarea proiectului se vor produce, timp de 30 de ani, aproximativ 4.000 de megawati ora pe an, adică echivalentul a 10 megawati ora pe zi.
Parcul fotovoltaic de la Gura Ialomiţei, o investiţie de peste 10 milioane de euro, aşteaptă aprobarea Ministerului Economiei. Conform proiectului, zilnic se vor produce 240 de megawaţi, care vor acoperi consumul de energie electrică pentru 4 localităţi din zonă, Consiliul Judeţean Ialomiţa, instituţiile aferente, dar şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia.
Panourile solare vor fi amplasate pe o suprafaţă de 5 hectare. Contribuţia judeţului Ialomiţa la acest proiect se ridică la 200.000 de euro, sumă care, potrivit autorităţilor, va fi recuperată în 6 luni de zile. Durata de implementare a proiectului: 24 de luni.
Parc de panouri solare, la Sfântu Gheorghe
Primăria Sfântu Gheorghe a elaborat un proiect în scopul amenajării unui parc de panouri solare, prin intermediul căruia va asigura parţial iluminatul public şi alimentarea cu energie electrică a mai multor instituţii din municipiu. Viceprimarul Sztakics Eva a declarat vineri că acest parc fotovoltaic va fi amenajat pe o suprafaţă de patru hectare de teren aflat spre Vâlcele, iar cantitatea de energie produsă va intra în sistemul electric naţional.
"Practic noi vom plăti doar o diferenţă, pentru că din consumul total al municipiului se va scădea cantitatea de energie produsă de noi", a declarat Sztakics Eva. Potrivit acesteia, prin intermediul panourilor solare va putea fi acoperit 85% din consumul de curent electric al municipiului Sfântu Gheorghe şi astfel se va face o economie importantă la bugetul local.
Valoarea totală a investiţiei este evaluată la 45 de milioane de lei, iar autorităţile locale vor încerca să obţină o treime din această sumă prin Programul Operaţional Regional, pe componenta valorificării resurselor regenerabile. Consiliul local municipal a aprobat participarea la acest proiect cu o contribuţie proprie în valoare de aproape 930.000 de lei.
O pensiune din România are autonomie energetică 100%!
În România, a fost pus în funcţiune de curând cel mai mare sistem fotovoltaic din ţară, care oferă autonomie energetică în procent de 100% unei întregi pensiuni. Sistemul este complet programabil şi dispune de tehnologie integrată, de control prin internet. Folosind ca exemplu concret acest sistem, am extras din el informaţiile utile pentru cei interesaţi de acest subiect, informaţii privitoare la funcţionare, costuri, montaj.
PE SCURT, DESPRE PANOURILE FOTOVOLTAICE
Menite să producă energie electrică alternativă, panourile sunt compuse din celule fotovoltaice care captează energia razelor solare şi, printr-un proces chimic complex, o transformă în electricitate. Ca şi panourile solare folosite pentru încălzirea apei menajere, şi acestea au nevoie de câteva condiţii pentru a funcţiona la capacitate maximă. În cea mai mare proporţie, randamentul panourilor fotovoltaice este condiţionat de zona de amplasare.
Pornind de la faptul că ţara noastră se află în zona B de însorire, putem spune că principala condiţie pentru funcţionarea optimă a panourilor fotovoltaice este îndeplinită. În ceea ce priveşte poziţionarea lor, este indicat ca panourile fotovoltaice să fie montate pe acoperişurile orizontale, de tip terasă, acoperişurile înclinate, faţadele clădirilor sau direct pe sol, cu o înclinaţie de 45º, astfel încât razele să bată perpendicular pe suprafaţă. Ca direcţie de orientare, sudul şi sud-vestul sunt cele mai indicate.
De evitat sunt locurile umbrite de vegetaţie sau de clădiri care stau în calea contactului direct între razele soarelui şi fotocelulele care alcătuiesc panourile.
ELECTRICITATE GRATUITĂ ÎNTR-O ZONĂ IZOLATĂ
În luna februarie a acestui an a fost pus în funcţiune, la Sibiu, cel mai mare sistem fotovoltaic din România. Cu o producţie medie lunară de aproximativ 2.900 KW, sistemul oferă autonomie unei ferme şi unei întregi pensiuni turistice. Florin Fleşeriu, manager la Ecovolt România, spune: "Sistemul furnizează o cantitate de energie electrică de aproximativ 132 KWh/zi în perioada de vară, la o putere instantanee de 18 KW în sistem trifazic. Sistemul alimentează toţi consumatorii la 230 V/50 Hz x 3 faze".
Dat fiind faptul că pensiunea se află într-o zonă izolată, la o altitudine de 1.400 de metri, unde nu există reţea pentru alimentare cu energie electrică, s-au luat măsuri şi pentru situaţiile de urgenţă. În cazul în care din cauza norilor sistemul fotovoltaic nu poate produce îndeajuns de multă electricitate pentru alimentarea tuturor consumatorilor, "arhitectura tehnică este dotată şi cu un generator diesel. Sistemul este complet automatizat şi programabil, permiţând pornirea automată a grupului electrogenerator pentru compensare".
EXPLOATARE MAXIMĂ A RADIAŢIILOR SOLARE
Sistemul este format din 160 de panouri fotovoltaice monocristaline, grupate în 40 de module conform unui proiect realizat în conformitate cu zona de amplasare şi alţi factori care pot influenţa funcţionarea ansamblului. Suportul metalic pe care sunt aşezate panourile este orientat către sud, dar este reglabil pentru trei unghiuri de expunere, în funcţie de anotimp, cu scopul de a exploata razele solare cât mai bine şi pentru o perioadă cât mai lungă de timp.
Foarte importantă este cablarea panourilor. În acest caz a fost realizată structurat, cu ajutorul unor cabluri speciale, cunoscute şi sub denumirea de "cabluri solare", încapsulate în sisteme de jgheaburi metalice. Rezistente la razele ultraviolete, aceste cabluri suportă temperaturi de până la 120ºC. Utilizarea unor cabluri obişnuite într-un astfel de proiect sporeşte riscul apariţiei unor pierderi semnificative de energie într-un interval de timp scurt. De asemenea, există posibilitatea ca învelişul unui cablu normal să se deterioreze, ceea ce poate duce mai departe la scurtcircuit.
Pe lângă cele 160 de panouri fotovoltaice, buna funcţionare a sistemului este asigurată de 48 de acumulatori, trei invertoare şi opt regulatoare.
FUNCŢIONARE, COSTURI, GARANŢII
Sistemul fotovoltaic poate fi programat atât de la faţa locului, cât şi de la distanţă, prin internet. Mai mult decât atât, este programat să trimită zilnic prin email parametrii de producţie şi starea de funcţionare a fiecărui echipament integrat. În cazul în care unul dintre parametri nu funcţionează la nivel optim, acest lucru poate fi reglementat fără efort tot cu ajutorul internetului.
Garanţia a fost dată în funcţie de produse, astfel că pentru panouri sunt garantaţi 25 de ani de funcţionare, iar pentru restul echipamentelor, cinci ani. Eduard Vasiliu, inginerul însărcinat cu administrarea sistemului, spune că în cele două luni de funcţionare nu a întâmpinat nici o problemă, iar energia electrică produsă de panourile fotovoltaice a fost de-ajuns cât să alimenteze fără probleme toţi consumatorii.
Singurul inconvenient rămâne însă preţul, care încă se menţine destul de ridicat, dat fiind faptul că pentru sistemul prezentat costurile s-au ridicat până la 180.000 de euro.
Finantari accelerate pentru redresarea economica a regiunilor, inclusiv in Romania
Proiectele de dezvoltare regionala in Statele Membre cele mai afectate de criza economica vor dispune de un acces mai rapid la finantarea din fondurile structurale UE, conform noilor reguli adoptate miercuri de deputatii europeni. Ca parte a masurilor UE anti-criza, va creste nivelul platilor in avans pentru proiecte care contribuie la crearea de locuri de munca in tarile cele mai afectate de actuala criza.
Dispunand de sume totale de 347 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, politica de coeziune sociala a UE va contribui la stabilitatea bugetara si investitiile publice in regiunile UE. Instrumentele sale cheie sunt Fondul european de dezvoltare regionala, al carui obiectiv este corectarea diferentelor de dezvoltare intre regiuni prin acordarea de ajutoare directe intreprinderilor mici si mijlocii, investitii in infrastructura si sprijinirea activitatilor R&D, si Fondul Social European, care finanteaza masurile nationale si regionale pentru stimularea ocuparii fortei de munca si ajuta lucratorii sa se adapteze la schimbarile economice.
Ca raspuns la criza economica, institutiile UE au convenit accelerarea fluxului de finantare pentru proiecte din domeniul dezvoltarii regionale si simplificarea regulilor de implementare a fondurilor structurale pentru a oferi posibilitatea autoritatilor publice de a continua sa investeasca in proiecte europene in ciuda constrangerilor bugetare.
Cresterea volumului platilor in avans, inclusiv pentru Romania
Parlamentul European a sustinut cresterea volumului platilor pentru proiecte din Romania, Ungaria, Letonia, Lituania si Estonia. Aceste tari s-au confruntat cu o scadere majora a PIB-ului in urma recesiunii economice. Din acest motiv ele vor fi eligibile pentru acordarea de plati in avans in 2010: 2% din Fondul Social European si 4% din Fondul pentru Coeziune.
Cursurile de formare profesionala, stagiile de ucenicie pentru tineri si proiectele pentru lucrari publice, care in mod normal s-ar fi incadrat doar pentru finantare nationala, vor fi astfel eligibile pentru finantare europeana.
Comisia Europeana propusese initial sa permita Statelor Membre aplicarea rambursarii de 100% a platilor interimare care provin de la Fondul Social European pentru perioada 2009-2010, dar deputatii europeni au considerat ca finantarea completa, chiar daca temporara, este impotriva principiului co-finantarii de catre UE si Statele Membre si ar fi prea costisitoare si complicata.
Mai mult timp pentru Statele Membre pentru utilizarea fondurilor europene
Regulile privind "dezangajarea" fondurilor vor fi simplificate (pentru fondurile angajate in 2007) pentru a oferi Statelor Membre o perioada mai lunga de timp pentru utilizarea fondurilor UE. In prezent, Statele Membre sunt obligate sa returneze Comisiei toate fondurile care nu au fost utilizate timp de doi ani de la aprobarea cererii de finantare sau trei ani pentru UE-12, Portugalia si Grecia. Noile reguli vor oferi o marja de timp mai mare pentru proiecte care nu au fost inca aprobate sau implementate in perioada specificata.
Simplificarea finantarii
Deputatii au sustinut simplificarea masurilor de implementare a fondurilro structurale. S-a convenit asurpa unui prag unic de €50 milioane pentru "proiecte majore." Aceste proiecte nu isi vor pierde finantarea din cauza procedurii de "dezangajare" si vor fi eligibile pentru finantare de la mai multe programe UE.
Proiecte care promoveaza eficienta energetica si utilizarea energiilor regenerabile pentru locuinte vor putea beneficia de aceasta finantare din programe UE multiple. In plus, se vor crea instrumente de inginerie financiara pentru a sprijini astfel de proiecte.
Ce urmeaza?
Deputatii europeni doresc ca aceste reguli simplificate sa intre in vigoare cat mai curand posibil, astfel incat Statele Membre si regiunile sa poata beneficia de aceasta posibilitate de finantare UE. Potrivit Tratatului de la Lisabona, revizuirea acestor reguli se desfasoara conform procedurii legislative ordinare (codecizie).
Raportul a fost adoptat cu 519 voturi pentru, 83 impotriva si 33 de abtineri. In urma aprobarii de azi de catre Parlament, se preconizeaza ca Consiliul isi va formaliza in cel mai scurt timp pozitia astfel incat aceste masuri sa poata intra in vigoare in aceasta vara.
Sursa: PE, EurActiv
Laszlo Borbely: Romania detine un excelent potential pentru sprijinirea investitiilor in domeniul energiei bio
Ministrul a mai sustinut ca in vederea unei economii cu emisii scazute de carbon este nevoie de o corelare echilibrata a politicilor sectoriale, iar principala problema ramane modul de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera si garantarea in acelasi timp a securitatii energetice.
Borbely a mai precizat, ca in Romania aproximativ 10 milioane de locuitori stau in mediu rural, unde biomasa reprezinta un potential ridicat de utilizare a agriculturii si a deseurilor forestiere, precum si o buna experienta in colectarea,depozitarea si utilizarea biomasei locale.
In acest moment in Romania exista doua proiecte privind biomasa, care sunt in acord cu prevederile Protocolului Kyoto, precum si cele 6 proiecte JI in valoare de aproximativ 40 milioane de euro, care vor fi aprobate in 2010, fiind cofinantate din fondul de mediu.
Conform Strategiei Sectorului Energetic, pana in anul 2020 Romania pe langa energiile regenerabile existente, un procent mare din consumul energetic ar putea proveni din biomasa.
Catalog QSet
