Bancile anunta dezghetarea creditarii pe componenta finantarilor europene

Sistemul bancar se reimprieteneste cu IMM-urile in cursa pentru acce sarea fondurilor europene. Desi in 2009 rata absorbtiei a fost sub asteptari, bancherii si autoritatile sustin ca 2010 va fi un an bun pentru IMM-uri.

Intreprinzatorii finantati de Uniunea Europeana au cheltuit, anul trecut, doar 300.000 de euro din suma de 80 de mili oa­ne de euro pentru care au semnat con tracte cu Ministerul pentru Intre prin deri Mici si Mijlocii, Comert si Mediul de Afaceri, iar Romania a reusit "perfor man ta" de a absorbi doar 3% din fon du rile structurale disponibile, printre codasi numarandu-se IMM-urile pentru care banii comunitari raman doar un vis frumos in lipsa resurselor financiare necesare acoperirii cotei de cofinantare.

Mai multe detalii: www.financiarul.com.

Unda verde pentru 14 proiecte energetice

Ministerul Economiei Comertului si Mediului de Afaceri a semnat contractele de finantare pentru cele 14 proiecte aprobate in cadrul cererilor din Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice", proiecte in valoare totala de 612 mil. lei si care vizeaza energia regenerabila.

"Cele 14 proiecte au o valoare totala de aproape 612 milioane lei, din care finantarea nerambursabila aprobata este de circa 261 milioane lei. Puterea instalata aferenta acestor proiecte este de aproximativ 50,2 MWe putere electrica si aproape 35 MWt putere termica", potrivit unui comunicat, citat de NewsIn.

Proiectele urmaresc valorificarea resurselor de energie pentru producerea de energie verde si vizeaza reabilitarea si retehnologizarea unor microhidrocentrale, construirea unor centrale de productie prin cogenerare, parcuri eoliene, asigurarea sustenabilitatii energetice din surse alternative in institutii publice.

Proiectele sunt aferente operatiunii 4.2 "Sprijinirea investitiilor in modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (in unitati cu putere instalata mai mica sau egala cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale si a altor resurse regenerabile de energie" din Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice"

Sursa: Wall-Street

Ministerul Economiei va finanţa 14 proiecte de energie regenerabilă

Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri a semnat contractele de finanţare pentru cele 14 proiecte aprobate în cadrul cererilor din Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”, proiecte în valoare totală de 612 mil. lei şi care vizează energia regenerabilă.Proiectele vizează valorificarea resusrselor de energie verde prin reabilitarea hirocentralelor şi construcţia parcurilor eoliene.

“Cele 14 proiecte au o valoare totală de aproape 612 milioane lei, din care finanţarea nerambursabilă aprobată este de circa 261 milioane lei. Puterea instalată aferentă acestor proiecte este de aproximativ 50,2 MWe putere electrică şi aproape 35 MWt putere termică”, potrivit unui comunicat emis de minister.

Proiectele urmăresc valorificarea resurselor de energie pentru producerea de energie verde şi vizează reabilitarea şi retehnologizarea unor microhidrocentrale, construirea unor centrale de producţie prin cogenerare, parcuri eoliene, asigurarea sustenabilităţii energetice din surse alternative in instituţii publice.

Proiectele sunt aferente operaţiunii “Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie” din Programul Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice”.

Sursa: Realitatea

Iniţiativele UE de combatere a schimbărilor climatice

Combaterea schimbărilor climatice este una dintre cele mai mari provocări cu care ne confruntăm în momentul de faţă. Dacă nu luăm rapid măsuri globale pentru a stabiliza creşterea temperaturii, riscăm producerea unor pagube ireversibile şi catastrofice.

UE a adoptat, în decembrie 2008, o politică integrată în materie de energie şi schimbări climatice, care prevede obiective ambiţioase pentru anul 2020. Astfel, Europa s-ar putea îndrepta către un viitor durabil şi o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bazată pe un consum mai redus de energie, prin acţiuni care vizează:

• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% (sau chiar 30%, dacă se ajunge la un acord internaţional în acest sens);
• reducerea consumului de energie cu 20%, prin creşterea eficienţei energetice;
• acoperirea a 20% din necesarul energetic prin folosirea surselor regenerabile.

Încălzirea globală este determinată de cantitatea enormă de energie pe care oamenii o produc şi o consumă. Pe măsură ce nevoile noastre energetice cresc, devenim din ce în ce mai dependenţi de combustibilii fosili (petrol, gaze naturale şi cărbune). Utilizarea acestui tip de combustibili, care generează emisii ridicate de CO₂, acoperă aproximativ 80% din consumul energetic al UE.

UE are nevoie de o reformă majoră în domeniul producţiei şi consumului de energie, pentru a-şi putea atinge obiectivele propuse şi pentru a combate schimbările climatice. Acţiunile UE vor viza, aşadar, anumite arii esenţiale precum piaţa electricităţii şi a gazelor naturale, sursele de energie, comportamentul consumatorilor şi consolidarea cooperării internaţionale.

Să facem faţă provocărilor şi să valorificăm oportunităţile

Strategia UE privind schimbările climatice şi energia se aliniază eforturilor europene vizând creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Rămânând în prima linie a noii revoluţii energetice, vom putea beneficia de noi oportunităţi în domeniul afacerilor şi al cercetării.

De asemenea, dacă identificăm şi utilizăm mai multe surse de energie regenerabilă, vom deveni mai puţin dependenţi de petrolul şi gazele naturale importate şi, deci, mai puţin vulnerabili la instabilitatea preţurilor energiei şi a lanţurilor de aprovizionare.

Guvernele statelor membre trebuie să ia măsuri care să fie coordonate de UE pentru a se garanta o împărţire corectă a responsabilităţilor. Obiectivele vor fi obligatorii, dar se va ţine cont de capacităţile naţionale.

O acţiune globală

UE a contribuit major la elaborarea celor două tratate internaţionale privind schimbările climatice - Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (1992) şi Protocolul de la Kyoto (1997). Deşi acestea constituie succese semnificative, studiile recente arată că este nevoie de măsuri globale mult mai ambiţioase pentru ca schimbările climatice să nu atingă niveluri periculoase.

La conferinţa ONU din decembrie 2009, UE a sprijinit Acordul de la Copenhaga, considerându-l o primă etapă pentru obţinerea unui tratat global obligatoriu din punct de vedere juridic, care să înlocuiască Protocolul de la Kyoto în 2013.

Europa s-a angajat necondiţionat să-şi reducă emisiile cu cel puţin 20% până în 2020 (faţă de nivelurile din 1990). În prezent, acest angajament se concretizează prin norme a căror aplicare este obligatorie. În cadrul conferinţei de la Copenhaga, UE şi-a arătat din nou disponibilitatea de a depăşi procentul stabilit, astfel încât să obţină o reducere de 30%, cu condiţia ca şi alte ţări industrializate să îşi ia angajamente comparabile, iar ţările în curs de dezvoltare să contribuie corespunzător la eforturile internaţionale.

UE va oferi 7,2 miliarde de euro pentru proiecte care să ajute ţările în curs de dezvoltare să demareze acţiuni de consolidare a capacităţii de combatere şi adaptare la schimbările climatice.

Etapele următoare

Temperatura medie globală a crescut deja cu aproape 0,8°C faţă de perioada preindustrială. Oamenii politici şi de ştiinţă consideră (aşa cum confirmă şi Acordul de la Copenhaga) că putem evita atingerea unor niveluri periculoase ale schimbărilor climatice doar dacă mărirea temperaturii nu depăşeşte 2°C.

Pentru aceasta, cantitatea globală de emisii trebuie să-şi înceteze tendinţa crescătoare până în 2020, să se înjumătăţească până în 2050 (faţă de nivelurile din 1990) şi să continue să scadă ulterior.

UE şi-a propus să obţină încheierea unui tratat global ambiţios, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să vizeze atingerea acestor obiective, cu ocazia Conferinţei ONU privind schimbările climatice din noiembrie 2010, care va avea loc în Mexico City.

• Acţiunile UE

Cutremurul din Haiti - Ajutorul oferit de UE s-ar putea mări

Cutremurul din Haiti - Ajutorul oferit de UE s-ar putea mări: "Cutremurul din Haiti - Ajutorul oferit de UE s-ar putea mări"

Comisia propune ca 90 de milioane de euro din fondurile de urgenţă ale UE să se adauge sprijinului oferit deja ţării lovite de cutremur.
După mai mult de o lună de la cutremurul devastator, aproape un milion de haitieni locuiesc în corturi şi adăposturi improvizate - fapt cu atât mai îngrijorător cu cât sezonul ploilor şi al uraganelor se apropie.
„Este o prioritate esenţială să le asigurăm oamenilor un acoperiş deasupra capului”, a spus Kristalina Georgieva, noul comisar european pentru afaceri umanitare. „Iar acest acoperiş trebuie să poată rezista furtunilor din Caraibe.”
Comisia a solicitat Parlamentului şi Consiliului să aprobe deblocarea din fondurile de urgenţă ale UE a sumei de 90 de milioane de euro, pentru a le asigura haitienilor adăpost şi îngrijiri medicale. Acestea din urmă constituie o altă nevoie stringentă, în condiţiile în care numeroşi supravieţuitori suferă încă de răni grave.
Dacă propunerea va fi acceptată, ajutorul oferit de UE se va ridica la 609 milioane de euro. Suma include contribuţiile individuale ale statelor membre, a căror valoare continuă să crească. La începutul săptămânii, Franţa s-a angajat să sprijine Haiti cu încă 230 de milioane de euro.
În plus, UE trimite 300 de membri ai poliţiei militare pentru a ajuta la construirea adăposturilor - Franţa, Italia, Spania, Portugalia şi Ţările de Jos participă în acest sens.
Acţiunea a fost anunţată luna trecută, ca răspuns la solicitarea ONU. Misiunea iniţială era de a sprijini trupele ONU de menţinere a ordinii, însă situaţia a rămas, în general, calmă.
Sute de experţi ai UE se află în Haiti pentru a coordona distribuirea ajutoarelor constând în alimente, medicamente, pături, corturi, apă şi combustibil. Acţiunea se desfăşoară prin intermediul Naţiunilor Unite şi al altor organizaţii partenere ale UE. Crucea Roşie Finlandeză a înfiinţat un spital mobil, iar organizaţia britanică de sprijin Oxfam a reuşit să furnizeze, zi de zi, apă curată pentru 15 000 de haitieni.
Comisarul pentru dezvoltare, Andris Piebalgs, a declarat că va efectua, în curând, o vizită în Haiti. Prioritatea sa va fi să ajute guvernul haitian să devină pe deplin funcţional.
Cutremurul de luna trecută a făcut peste 200 000 de victime şi a cauzat daune de miliarde de euro. În martie, oraşul New York va găzdui o conferinţă a donatorilor.

China a devenit cel mai mare producator de energie regenerabila

     

Foto: AFP

China a devenit cel mai mare producator de turbine eoliene si panouri solare din lume, depasind Danemarca, Germania, Spania si Statele Unite. Urmatorul pas al Beijingului este construirea de centrale nucleare sau pe baza de carbuni cat mai eficiente.

Eforturile Chinei de a domina piata de tehnologii pentru energia regenerabila arata ca Occidentul ar putea, intr-o buna zi, sa nu mai fie dependent de petrolul din Orientul Mijlociu, ci de panourile solare si turbinele eoliene construite de chinezi, scrieNew York Times.
Presedintele Barack Obama a atras deja atentia in fata Congresului ca SUA ramane in urma altor tari cand vine vorba de energie, in special a Chinei. "Nu accept un viitor in care locurile de munca si industria de maine sa se dezvolte in afara granitelor noastre si stiu ca nici voi", a spus Obama in primul sau discurs despre starea natiunii.
Cu toate acestea, si companiile occidentale profita de piata de energie regenerabila din China si investesc in fabrici acolo. Vestas, din Danemarca, tocmai a construit cel mai mare complex de producere a turbinelor eoliene din lume, in nord-estul Chinei, si si-a transferat aici cea mai noua tehnologie in materie.
Piata energiei regenerabile creste rapid in China, cu peste 100.000 de locuri de munca noi pe an, 1,12 milioane de chinezi fiind angajati in prezent in aceste fabrici.

Clean Technology 2010

Clean Technology 2010

Polonia se inverzeste cu 300 MW de energie eoliana

Polonia anunta ca va adauga intre 200 si 300 megawati (MW) de energie eoliana in 2010, aproape aceeasi cantitate adaugata si anul trecut (275MW), informeaza Reuters.

Capacitatea totala de energie eoliana instalata a Poloniei a ajuns la 724 MW, la sfarsitul anului 2009.

„Accelerarea in procesul construirii fermelor eoliene depinde de conditiile meteorologice", a declarat Jacek Tukaj, specialist din cadrul Asociatiei Poloneze pentru Energie Eoliana.

Ministrul Economiei din Polonia estimeaza ca sursele regenerabile de energie vor acoperi 9,1% din necesarul energetic al statului, pana la sfarsitul anului 2010. La ora actuala, energia curata reprezinta 7% din productia de electricitate a Poloniei.

Polonia depinde in procent de peste 90% de carbune pentru a produce electricitate, insa garanteaza ca va produce pana la 15% electricitate din surse regenerabile, pana in 2020.

Sursa: Green Report

Caltech Silicon Wire Arrays Surpass Conventional Light Trapping Limits

This is a schematic diagram of the light-trapping elements used to optimize absorption within a polymer-embedded silicon wire array.
[Credit: Caltech/Michael Kelzenberg]

Using arrays of long, thin silicon wires embedded in a polymer substrate, a team of scientists from the California Institute of Technology (Caltech) has created a new type of flexible solar cell that enhances the absorption of sunlight and efficiently converts its photons into electrons. The solar cell does all this using only a fraction of the expensive semiconductor materials required by conventional solar cells.

* these solar cells have, for the first time, surpassed the conventional light-trapping limit for absorbing materials
* The silicon-wire arrays absorb up to 96 percent of incident sunlight at a single wavelength and 85 percent of total collectible sunlight
* the wires have a near-perfect internal quantum efficiency.
* Each wire measures between 30 and 100 microns in length and only 1 micron in diameter. "The entire thickness of the array is the length of the wire," notes Atwater. "But in terms of area or volume, just 2 percent of it is silicon, and 98 percent is polymer

100 milioane de dolari pentru energie curata in Bangladesh | stiri din ecologie, dezvoltari sustenabile si protectia mediului | green-report

100 milioane de dolari pentru energie curata in Bangladesh | stiri din ecologie, dezvoltari sustenabile si protectia mediului | green-report

YouTube - theenergysavingtrust's Channel

YouTube
- theenergysavingtrust's Channel

http://tonto.eia.doe.gov/energyexplained/index.cfm

http://tonto.eia.doe.gov/energyexplained/index.cfm

How to Green Your Energy Consumption « SpeakEasy

How to Green Your Energy Consumption « SpeakEasy

Q Set

Check out this SlideShare Presentation:

Q Set

View more presentations from QSet Green Energy.

Companii nationale de energie si alte idei crete

In ultimii doi ani au fost doua incercari de a restructura sectorul romanesc de energie. Intai, guvernul PNL a vrut sa construiasca o companie nationala de electricitate, care ar fi grupat laolalta toata productia, distributia si furnizarea de stat. Apoi, guvernul PSD-PDL a luat in calcul infiintarea a doua companii integrate de energie, care contin de aceasta data si o parte din sectorul de gaz, si, mai important, etern falimentarul sector minier (in special huila).

SAR a scris de-a lungul timpului trei rapoarte: impotriva unei companii,impotriva a doua companii, siprobleme de concurenta ce vor rezulta din crearea celor doua companii integrate. Pe scurt, argumentele noastre contra sunt:

- infiintarea unor companii mari cu potential de a deveni dominante ar afecta serios concurenta si interesele investitorilor privati in generare (productie de electricitate); experienta altor tari europene arata ca, cu cat sunt mai multi producatori, cu atat pretul la consumatorul final este mai mic; nu exista motive pentru care pretul sa scada la consumator daca nu se fac schimbari fundamentale in structura de productie (de pilda, investitii in tehnologii mai eficiente);

- compania/ile nu ar putea deveni actori regionali din cauza constrangerilor de interconectare a retelelor de transmisie (putem exporta max 10% din energia pe care o producem), asa incat in loc sa devenim mai competitivi regional cream doua companii dominante local;

- cresterea concentrarii de piata ar afecta serios tranzactionarea pe OPCOM, bursa noastra de energie care are sanse sa devina o piata regionala;

- cele doua companii nu pot obtine termeni de creditare mai buni decat unitatile ce le compun, si nu pot fi listate la bursa pana nu demonstreaza performante bune timp de 3 ani;

- exista riscul sa apara subventii incrucisate ce ar fi penalizate prompt de Comisia Europeana (ajutor de stat ilegal). Romania a negociat sa elimine subventiile pentru huila pana la sfarsitul lui 2010, dar acum sindicatele din minerit cer extinderea subventiilor, reesalonarea datoriilor, stergerea penalitatilor, iar compania de huila CNH ar fi parte dintr-una din aceste companii integrate. Exista riscuri serioase ca electricitatea hidro sa subventioneze huila;

- FMI va monitoriza datoriile si subventiile catre cateva companii mari, inclusiv CNH si Termoelectrica, deci stergerea datoriilor inainte de o restructurare reala a celor doua companii este imposibila.

Acestea ar fi argumentele noastre, care insa se bazeaza pe informatia fragmentara disponibila in spatiul public. Daca am pierdut din vedere aspecte importante vrem sa le auzim pentru a ne imbunatati recomandarile de politici publice. Impartasiti-ne impresiile si comentariile Dvs!

Referinte: mai jos, o istorie cu lux de amanunte a dezbaterii de pana acum, in ordine invers cronologica.

This page has the following sub pages.

• Istoria companiilor integrate de energie, de la origini pana azi

The Times: Romania ar putea gazdui o instalatie de depozitare a deseurilor nucleare din Uniunea Europeana

Deseurile nucleare din intreaga Uniune Europeana ar putea fi depozitate in Europa de Est. Potrivit unor planuri luate in considerare de statele comunitare, deseurile vor fi ingropate intr-o instalatie centrala de depozitare subterana, informeaza The Times. Opt state poarta discutii in acest moment in ceea ce priveste transportul si depozitarea deseurilor: Romania, Bulgaria, Olanda, Italia, Polonia, Slovacia, Lituania si Slovenia. 

O noua intalnire intre cele opt state este programata pentru luna mai. Publicatia britanica anunta ca proiectul, care vine pe fondul unei renasteri a interesului pentru energia nucleara, ar putea primi unda verde de la Comisia Europeana in cursul acestui an. 

Ewoud Verhoef, director adjunct al Covra, agentia responsabila cu depozitatea deseurilor nucleare ale Olandei, a declarat ca "programul nuclear din Olanda este mic, iar costurile construirii unui depozit subteran sunt foarte mari. Noi avem doar un reactor nuclear in Olanda, asa ca o solutie comuna ar fi un avantaj".  

Bulgaria si Romania au doar doua reactoare nucleare, noteaza jurnalistii britanici, in timp ce Slovenia are doar unul pe care il imparte cu Croatia. In Slovenia, este in constructie un depozit pentru deseuri de nivel scazut. In luna iulie a anului trecut, comunitatea locala a luat decizia sa accepte construirea depozitului, in schimbul unei compensatii anuale de 5 milioane de euro. Pana acum, numai cateva tari din intreaga lume au construit un loc permanent pentru deseurile pe care le produc. Restul statelor tin materialul in instalatii provizorii de depozitare. 


Sursa: http://www.hotnews.ro/stiri-international-6922573-the-times-romania-putea-gazdui-instalatie-depozitare-deseurilor-nucleare-din-uniunea-europeana.htm?cfnl=